În ultimul timp, creșterea prețurilor a dat viața oamenilor peste cap. Cel mai mult s-au scumpit locuințele, carburanții, gazul și energia electrică. Prețul carburanților aproape că s-a dublat, deși prețul petrolului nu a avut o creștere considerabilă.
„Foarte mare și nu e normal pentru că noi avem benzină în țară… și petrol, și gaze, dar nu ne ascultă nimeni. Suntem prea mici. Cât ar trebui să fie prețul benzinei, motorinei, carburanților? Ar trebui să fie corect. Și ăla corect trebuie luat din rafinărie, să nu mai fie intermediari și tot așa. Acela este prețul corect. Nu știu cât ar fi prețul corect acum, dar este exagerat. E în cârdășie cu Guvernul pentru că banii se duc totuși la Guvern, o parte dintre ei se duc acolo. Acum mai mulți ani era un leu la poarta rafinăriei și-n pompă era 4 lei. Deci cât a crescut acum… cât e diferența cu accize și toate astea. Nu, e exagerat. Nu vor să facă nimic pentru țara asta”, a spus un bucureștean.
„Eu cred că cei care distribuie produsele petroliere umflă prețurile. Ei iau la un preț și la consumator vine cu un preț de câteva ori mai mare. Sunt convins că acest preț se împarte și cu alte entități politice. Altfel, nu ar face lucrul ăsta. Măcar 4 lei. Ar fi un preț corect. România are petrol, are gaze, are de toate. De ce trebuie să aducă din import, din Austria benzina și motorina… nu știu. Avem și rafinării. De ce nu se lucrează la capacitate maximă? Politicienii ar putea da un răspuns mai bun ca mine”, a zis un alt bucureștean.
Aproape 40% din suma plătită pe carburanți ajunge la bugetul de stat pentru că este reprezentată de TVA și accize. Potrivit studiului „Politicile eronate ne scumpesc viața”, taxele și accizele aplicate producției, distribuției și comercializării carburanților în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a prețului plătit de consumatorii finali „la pompă”.
În acest moment, prețul petroului a crescut, însă și atunci când petroul este foarte ieftin ajungem în situații în care se reflectă într-un procent foarte mic prețul carburantuluiui, iar restul este acciză și TVA.
„Avem un preț de achiziție pe care îl plătește distribuitorul să cumpere materia primă. Apoi, prin niște mecanisme destul de complicate, statul român spune următorul lucru: la tona de carburant trebuie să fie aplicată o acciză fixă care este cotată la un anumit preț în euro. Asta înseamnă că indiferent de cât de ieftin sau scump este petrolul sau cât de ieftină sau scumpă ar fi materia primă se adaugă o sumă care este foarte consistentă peste prețul real al carburantului care este reprezentat de această acciză pe care o colecteză statul român. Acesta este principalul contributor la prețurile foarte mari ale carburanților”, a precizat profesorul în economie mondială, Christian Năsulea.
„Benzina este mai ieftină decât motorina. Eram cumva obișnuiți cu o situație în care motorina era un pic mai ieftină. Mulți români au optat pentru mașini care funcționează cu motorină tocmai pentru că undeva acolo era mai eficient să folosească mașini de genul ăsta. Suntem în momentul ăsta în situația în care benzina este semnificativ mai ieftină. Ne așteptăm la o scădere de preț și pentru motorină, însă prețul motorinei o să scadă mai târziu și mai încet decât scade prețul benzinei pentru că nu există alternativă”, a afirmat profesorul în economie mondială, Christian Năsulea.
Studiul realizat de trei profesori universitari din București și Cluj, arată că statul român a făcut o eroare clasică, aceea de a plafona prețurile.
„Dacă distribuitorii pierd încrederea că vor primi banii pe care i-au pus de la ei pentru a acoperi diferența de preț din piață s-ar putea să decidă că nu mai este un business rentabil. S-ar putea să ne trezim fix în lunile de iarnă că ni se pune că nu se mai vinde gaz sau nu se mai vinde curent electric. E o situație problematică. E și o situație problematică pe piața din România pentru că domeniul energetic în România este un domeniu în care statul român este profund implicat, de fapt mare parte din infrastructura din zona asta, părți mari din companiile care activează în domeniu sunt, de fapt, deținute de statul român și atunci nu este ușor ca aceste companii să iasă de pe piață pentru că sunt legate în diferite moduri. Riscul de a ne trezi într-o situație în care să ni se închidă curentul și gazele naturale există”, a adăugat profesorul în economie mondială, Christian Năsulea.
În această situație incertă, românii sunt cei mai afectați.